duminică, 17 august 2014

Epoca de Aur a culturii otomane (I)


”Suleyman Magnificul pe calul său”
- pictură de Hans Eworth-

  Secolul al XVI-lea a fost pentru Imperiul Otoman Epoca de Aur. Este perioada în care imperiul atinge cea mai mare expansiune teritorială, ocupând noi ținuturi nu numai în Africa sau în Orientul Mijlociu, ci și în Europa. Veacul al XVI-lea se remarcă însă și printr-un avânt cultural remarcabil. Artele vor cunoaște, în epoca lui Suleyman I, numit și -Kânunî (”Legiuitorul”) și a succesorilor săi, o dezvoltare impresionantă, aducând Imperiul Otoman la apogeul său cultural.
 Sultanul Suleyman, cunoscut în lumea occidentală cu apelativul ”Magnificul”, ei însuși poet și scriitor talentat, a acordat o atenție deosebită culturii. Palatul Topkapî, centrul puterii imperiale, a devenit și centrul administrativ a zeci de societăți imperiale artistice, în care activau peste 600 de pictori, bijutieri, aurari, scriitori, etc.
 Așezămimntele călugărilor-derviși (”Tekke-lele) din principalele orașe ale Imperiului au fost transformate în  centre culturale asemănătoare academiilor de artă din Occident.

Plalatul  Topkapî
Poarta de intrare (Inalta Poartă sau Sublima Poartă)

Această epocă de aur a culturii este importantă în primul rând pentru că arta otomană va căpăta acum o identitate proprie. Dacă până atunci, arta fusese influențată cu precădere de cultura persană, începând cu secolul al XVI-lea, ea va prelua influențe din toate provinciile imperiului și va dobândi o identitate otomană.Se remarcă, cu precădere, dezvoltările din arhitectură, caligrafie, pictură (în special pictura de manuscrise), arta textilelor și a ceramicii.

Flota otomană în Oceanul Indian(miniatură sec.XVI.)
 Ceramică de Iznik


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu